Un viitor trist
Azi dimineata am reusit sa ma trezesc mai devreme. Pe la 7. Nu stiu cum de am reusit, dar nu cred ca a fost o idee prea buna. Brusc, organismul meu a realizat ca are timp sa se cace. Asa ca m-am cacat, un cacat, un baldabac, un tot ce vreti voi. Cand m-am uitat, erau doi din tot ce vreti voi. Doi cacati, aceasi forma, aceasi marime. N-am inteles de ce. A trebuit sa ma uit in oglinda sa ma asigur ca nu am doua gauri in cur.
Cam asa e si cu prietenii. Cu cat stiu mai multe, cu atat e mai greu sa traiesti cu ei. Sunt ca o durere in cur, cum ar zice englezul. Am prieteni “inteligenti”. Au dreptate cam in jumatate din cazuri. Si asta e al dracu de enervant. Daca eu as zice “Romania a cucerit Burkinia Faso in 1749.”, ei trebuie sa imi dovedeasca ca e gresit. Urasc asta. De ce nu pot sa ma lase sa vorbesc ce cacaturi vreau eu fara sa imi dovedeasca ca e gresit? Care-i faza? Ce motiv exista la mijloc? Singurul efect e sa ma faca sa ma simt prost si plin de rusine intelectuala. Atat. Sa dovedesti ca eu gresesc nu are absolut niciun alt efect.
Am fost mai demult la ziua cuiva si era si fratele sarbatoritei prin preajma. Ce idiot. Vorbeau despre gatit. Da, despre gatit, la o zi de nastere. Asa ca m-am bagat in discutie si am zis “Pai, poti sa inlocuiesti praful de copt cu parful de pusca fara nicio problema.” Iar idiotul a intrat cu telefonul pe net ca sa imi dovedeasca ca nu am dreptate. De ce n-a lasat-o balta? Lasa-ma sa aberez, daca mie asa imi vine. Daca stii ca e gresit, taci dracu’ din gura. Nimanui nu ii pasa.
Ce beneficii ai sa dovedesti ca cineva greseste? In lumea mea de vis, toata lumea e de acord cu ce zic ceilalti. Daca ies la bere pot sa vorbesc tot felul de cacaturi despre matematica “Stiati ca au aflat cat este X? Un savant chinez a aflat cat este. A fost la stiri. Cica e 4. Cine s-ar fi gandit? Din toate numerele, X e 4. Tare, nu?” Si nimeni nu va zice nimic. Se vor gandi ca sunt tare la mate si ca ma pun la curent cu stirile din domeniu.
Viitorul suge. Toata lumea va avea google pe mobil oriunde s-ar duce. La dracu sper sa se duca. Imi face imposibila integrarea cacaturilor proprii in multimea ce ma inconjoara. Orice as zice, tot ce trebuie ei sa faca e sa dea cateva clickuri sa verifice daca am dreptate. E un viitor trist.


Trist dar adevarat…si eu prefer aberatiile.